Un inculpat din dosarul privatizărilor strategice a plecat din țară, deși se afla sub control judiciar, apoi a trimis instanței un email

Instanța supremă judecă, miercuri, ultimul termen din dosarul privatizărilor strategice, în care sunt judecați foștii miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy, Vadim Benyatov, Stamen Stanchev și Gabor Kerekes, urmând ca, după audierea inculpaților și după pledoariile avocaților și ale procurorului de caz, să rămână în pronunțare.

Judecătorii au constatat că Gabor Kerekes a transmis instanței recent un email prin care a anunțat că pleacă în Germania, atașând scrisori electronice și copia unui bilet de întoarcere. Astfel, instanța a pus în discuție, din oficiu, schimbarea măsurii controlului judiciar cu arestul preventiv și a rămas în pronunțare în acest caz.

Președintele completului de judecată, magistratul Ionuț Matei, i-a citit avocatului lui Kerekes o declarație anterioară în care clientul său a arătat că nu se va sustrage judecării și că va fi prezent la toate termenele de la instanță.

Avocatul lui Kerekes a spus că, după ce instanța a luat față de clientul său măsura preventivă, acestuia nu i-a fost comunicată imediat, astfel că nu a avut cunoștință de termenii controlului judiciar stabilit, motivarea fiindu-i comunicată la câteva zile mai târziu. Avocatul a arătat că Gabor Kerekes are părinții în Germania, iar aceștia sunt bolnavi, fiind vorba de o problemă urgentă.

Judecătorul Ionuț Matei a stabilit ca instanța să transmită o cerere Ministerului Afacerilor Interne, prin care să sesizeze cu privire la faptul că Gabor Kerekes a plecat din țară, deși era sub control judiciar. În sesizarea care va fi transmisă la MAI, instanța va cere detalii tehnice privind modul în care se face înregistrarea în bazele de date a măsurilor preventive luate în cazul inculpaților, precum și timpul de accesare a acestora de către unitățile de poliție de frontieră și de aeroporturi. De asemenea, instanța va cere MAI să spună cum a fost posibil ca un inculpat cu măsură preventivă impusă să părăsească România, dar și să nominalizeze potențialii vinovați, în vederea formulării unei sesizări.

Magistratul a stabilit ca, tot din oficiu, să se stabilească măsuri preventive și în cazul lui Codruț Șereș, Zsolt Nagy, Mihai Dorinel Mucea și Mihai Radu Donciu.

Procurorii DIICOT au solicitat instanței ca în cazul celor patru să fie luată măsura arestului la domiciliu.

Fostul ministru al Economiei și Comerțului Ioan Codruț Șereș a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanța supremă, la șase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

În același dosar, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracțional.

Consultantul internațional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum și patru ani și zece luni pentru inițierea și sprijinirea unui grup infracțional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenție 11 ani.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației în mandatul lui Nagy (cu responsabilități pe linia privatizării agenților economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de șapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

Instanța l-a mai condamnat pe cetățeanul ceh Michal Susak la patru ani și zece luni de închisoare pentru inițierea unui grup infracțional transnațional și la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetățean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani și zece luni de închisoare pentru inițierea unui grup infracțional transnațional și nouă ani și șase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanța a comasat pedepsele și a dispus ca Flore că execute nouă ani și șase luni de închisoare.

Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare și sprijinire a unui grup infracțional transnațional.

Tot cinci ani de închisoare a primit și cetățeanul turc Mustafa Oral, pentru inițiere și sprijinire a unui grup infracțional transnațional.

Decizia a fost contestată de inculpați și de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanței supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Procesul „privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzații Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea și Mihai Radu Donciu. Aceștia au fost trimiși în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional și spionaj, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional și trădare prin transmitere de secrete. În același timp, s-a dispus judecarea separată a părții din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obținerii de informații secrete din domeniul energetic, al economiei naționale a României, informații care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată și pe Ioan Codruț Șereș, fost ministru al Economiei și Comerțului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetățean româno-englez, Michal Susak, cetățean ceh și Mustafa Oral, cetățean turc.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceștia au constituit sau aderat la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional, din care au făcut parte și Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea și Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Concret, în sarcina celor șase inculpați s-au reținut comiterea de activități ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. București și S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanță în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații, adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării C.N. Poșta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpați fiind judecați în același dosar, de către magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruț Șereș și-a dat demisia din funcția de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informații (SRI) în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta și Stamen Stanchev, precum și aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acțiunile Petrom.

Fostul ministru Șereș a mai fost condamnat, pe 31 martie 2014, de instanța supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.